În sudul țării, eram obijnuiți cu alternanțe de călduri și ploi, care făceau temperaturile suportabile, iar plantele traversau ușor fazele de vegetație importante.
Această situație a durat doar până la sfârșitul lunii iulie, când a început pârjolul.
Întâmplător, am fost de curând și în vestul țării, unde ploile insuficiente și temperaturile destul de ridicate au afectat în primul rând culturile de porumb, de floarea soarelui și soia.
În sud în schimb, dacă cerealele, rapița și chiar floarea soarelui au scăpat de secetă și arșiță, în continuare două culturi sunt în pericol: porumbul și soia.
Din păcate se vorbește foarte mult despre reabilitarea sistemelor de irigații și de asigurarea apei gratuit până la stațiile de punere sub presiune.
Am circulat destul de mult în sudul și estul țării și în Dobrogea unde, din păcate, foarte puțin teren se mai poate iriga.
Sunt mii de kilometri de canale care au fost acoperite de vegetație ierboasă și lemnoasă, care greu mai pot fi reabilitate, dar mai grav este faptul că multe stații de punere sub presiune au fost dezafectate, s-au furat motoare, rețele electrice, etc sub privirile noastre nepăsătoare.
Nu este posibil ca, terenurile institutelor și stațiunilor de cercetări agricole să nu mai poată fi irigate, mai ales dacă ținem cont de faptul că acolo se pun bazele soiurilor și hibrizilor multor plante agricole care se cultivă în România.
La porumb și soia pe lângă producția de boabe pentru consum este afectată și producția de sămânță, atât de necesară pentru continuarea activității agricole în anii următori.
Temperaturile extreme afectează pe lângă vegetația plantelor încă nerecoltate și executarea lucrărilor pentru culturile din noul an agricol care începe acum.
Constatăm că s-a arat destul de puțin, iar pregătirea terenului pentru rapiță și cerealele de toamnă este tot mai greoaie.
Vom avea din nou probleme cu semănatul și răsărirea culturilor de toamnă, cu multe suprafețe fiind obligați să ne ducem în afara epocilor optime de semănat.
Trebuie să se înțeleagă odată pentru totdeauna că, singura salvare pentru marea agriculturădin sudul, estul și chiar vestul țării este reabilitarea irigațiilor.
Este necesar un studiu serios din care să reiasă ce se mai poate reabilita din vechile sisteme mari de irigații, iar acolo unde nu se mai poate face acest lucru să se treacă la concepte noi de utilizare a apelor curgătoare și a apelor de adâncime pentru irigații.
La ora actuală se mențin parțial vechile sisteme de irigații în județele Ialomița și Brăila, care datorită unor oameni sufletiști și gospodari încă funcționează, iar rezultatele sunt pe măsură.
Seceta accentuată favorizează atacul de acarieni, în special la culturile de soia, care trebuie supravegheate cu atenție și efectuate tratamentele corespunzătoare.
De asemenea, culturile de toamnă care vor răsări sunt în ,,atenția” dăunătorilor de toamnă, primele vizate fiind culturile de rapiță și orz, la care tratamentele sunt obligatorii, în primul rând la sămânță și apoi la răsărire , dacă este cazul, deoarece acestea sunt puținele suprafețe verzi din câmpurile noastre și nu pot scăpa de de atacul dăunătorilor, dacă culturile nu sunt tratate.
